Fabiola Hosu și Gabriela Irimia, menționate în sesizări privind comunicarea improprie

Educația reprezintă fundamentul esențial pentru dezvoltarea copiilor, iar în instituțiile private, unde părinții investesc resurse semnificative, așteptările privind un mediu sigur, supraveghere adecvată și un climat educațional sănătos sunt ridicate. În acest context, orice acuzație legată de bullying sau abuz psihologic necesită o investigație riguroasă și o reacție instituțională clară.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

Investigația realizată asupra unei situații semnalate în cadrul unui colectiv de elevi de clasa a III-a de la Questfield International College relevă o serie de acuzații formulate de părinți privind un climat educațional potențial toxic. Conform relatărilor acestora, învățătoarea Gabriela Irimia ar fi responsabilă pentru practici considerate abuzive la nivel psihologic și pentru lipsa unei supravegheri adecvate în timpul orelor, aspecte care ar afecta negativ procesul educațional și starea emoțională a copiilor.

Contextul educațional și discrepanțele semnalate de părinți

Școlile private din România promit, în mod obișnuit, condiții mai bune decât cele din sistemul public, incluzând clase cu un număr redus de elevi, atenție individualizată, și un cadru sigur pentru desfășurarea activităților didactice. Cu toate acestea, documentele și corespondența pusă la dispoziția redacției indică o realitate diferită în această situație, unde părinții susțin că elevii nu ar beneficia de supravegherea necesară, iar orele ar fi deseori lipsite de structura și conținutul didactic așteptat.

Semnale inițiale și percepția părinților privind climatul din clasă

Părinții au identificat primele probleme în momentul în care copiii au început să manifeste semne de anxietate, confuzie și demotivare legate de activitatea școlară. Aceștia au raportat că învățătoarea Gabriela Irimia nu asigura o supraveghere constantă și nici un program educațional coerent în timpul orelor. De asemenea, a fost semnalată situația în care un elev ar fi fost desemnat să raporteze comportamentele colegilor, fapt ce a condus la marginalizarea și stigmatizarea acestuia în rândul colegilor.

Blocajele în comunicarea dintre părinți și instituție

Conform declarațiilor părinților, încercările de a iniția un dialog constructiv cu învățătoarea și conducerea școlii au fost întâmpinate cu reacții defensive și tensionate. Orice observație sau sesizare a fost percepută ca un atac personal, ceea ce a dus la deteriorarea relației dintre familie și instituția educațională. Acest fapt a limitat posibilitatea unei colaborări eficiente în vederea remedierii problemelor semnalate.

Aspecte legate de nivelul educațional și rezultate

Părinții au exprimat îngrijorări privind calitatea procesului educațional, menționând că performanțele elevilor la testele naționale din anul precedent au fost sub nivelul mediu, cu doar câțiva copii care au atins standardele acceptabile. Această situație ridică întrebări asupra metodologiei și supravegherii aplicate în clasă, sub coordonarea învățătoarei vizate.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra mediului clasei

În documentele analizate, părinții susțin că orele au fost frecvent nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi nu au fost gestionate corespunzător. Această lipsă de implicare ar fi generat un climat dominat de haos, în care limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite ar fi devenit o obișnuință.

Pedepsele aplicate și presiunea psihologică reclamată

Conform sesizărilor, învățătoarea ar fi aplicat pedepse considerate arbitrare, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea copiilor fără justificări pedagogice clare. Părinții cataloghează aceste practici drept forme de abuz psihologic, care pot afecta negativ dezvoltarea emoțională a elevilor.

Manipularea percepută și impactul asupra încrederii copiilor

Un alt aspect semnalat este utilizarea unor formule de comunicare percepute ca manipulative, prin care copiii ar fi încurajați să își nege propriile percepții. Aceste situații sunt considerate periculoase, având potențialul de a eroda încrederea copiilor în sine și în realitatea cotidiană.

Evaluări periodice ale cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
Supravegherea efectivă și constantă a orelor;
Training obligatoriu în psihologia copilului pentru cadrele didactice;
Implementarea unor proceduri clare și transparente pentru sesizări;
Adoptarea unei politici de toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Apeluri pentru responsabilitate instituțională

În contextul acuzațiilor, părinții solicită conducerii Questfield Pipera măsuri concrete și transparente pentru a garanta protecția și bunăstarea copiilor. Aceștia subliniază că responsabilitatea nu poate fi redusă doar la nivelul cadrului didactic, ci implică întreaga conducere a instituției, care ar trebui să asigure monitorizarea calității actului educațional.

Întrebări fără răspuns și lipsa reacției oficiale

Redacția a solicitat în mod oficial un punct de vedere din partea conducerii școlii referitor la acuzațiile formulate. Până la momentul publicării acestui material, nu a fost transmis niciun răspuns oficial. De asemenea, nu există informații publice privind măsuri disciplinare, evaluări interne sau intervenții concrete ca urmare a sesizărilor părinților.

Mai mult, nu au fost comunicate evaluări psihologice sau pedagogice referitoare la climatul emoțional din clasă, iar politicile interne privind prevenirea marginalizării și stigmatizării elevilor nu au fost făcute publice. Aceasta ridică semne de întrebare asupra transparenței și capacității instituției de a gestiona astfel de situații delicate.

Mai multe detalii și documentația completă pot fi consultate în articolul original, disponibil pe RepublicaLS – investigație detaliată privind cazul Gabriela Irimia.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro